Copiii trebuie să-și imagineze cum arată succesul

…a spus Oana Moraru vara trecută la un eveniment la care fusese invitată și care de-atunci, mi-a tot sunat în minte.

Mi s-a părut că înglobează toate alegerile pe care le facem noi, ca părinte, pentru educația copiilor noștri.

Acum câteva zile, într-o duminică, am plecat singură la niște cumpărături. I-am lăsat pe copii acasă cu soțul meu. Am mereu impresia, și asta pentru că eu petrec mai mult timp cu ei, că el nu se va descurca sau, mă rog, că se va descurca punându-i la desene sau Ipad. Am petrecut vreo 3 ore între Selgros și Metro căutând pește. Când m-am întors, copiii mei nu că nu erau la televizor, dar chiar erau atât de prinși de concursul de construit castele din piese de lemn încât nici nu m-au observat sosind acasă.

Soțul meu făcea pe prezentatorul, iar cu microfonul lui Beti în mână le cerea detalii despre construcție, culori și forme utilizate.

Inițial m-am simțit foarte bine să îmi văd copiii atât de implicați. Apoi, m-am întristat că nu am avut încredere în soțul meu, proiectând asupra lui o imagine care nu îl reprezenta. De ce?

Psihologii spun că din teamă. În proiecție stau de multe ori temeri de-ale noastre, ascunse.

Mi-am amintit de cele spuse de Oana.

Soțul meu este adult, va înmagazina neîncrederea mea în el că nu se descurcă ”așa cum trebuie” cu copiii, iar asta, în timp ne va afecta sau nu, relația, în funcție de modul nostru de comunicare și rezolvare de situații în cadrul familiei.

Însă, copiii încă nu au capacitatea de control- a emoțiilor, a comportamentelor, a instinctelor dezvoltată în totalitate (aceasta se finalizează în jurul vârstei de 20 –  21 de ani).

Dacă părintele îi spune copilului că va eșua, probabilitatea de eșuare va tinde spre maxim.

Dacă părintele își încurajează constant copilul că va reuși, ajutându-l să înțeleagă cum va fi când va reuși, oferindu-i exemple pozitive pe care el le cunoaște și pe care le admiră, atunci probabilitatea de a reuși crește exponențial.

Acum 2 săptămâni, Andre a susținut testarea psihosomatică de a intra la școală. L-am încurajat să repetăm anotimpurile, lunile corespunzătoare lor, să răspundă corect la ”dacă azi e joi, mâine ce zi este, dar ieri ce zi a fost?” și tot așa. Bineînțeles, că nu prea voia, era plictisit de la grădiniță unde tot asta repeta însă el continua să nu le prea știe.

Riscul era să nu treacă examinarea și să repete grupa mare, ceea ce pentru  mine cel puțin, e de neconceput. Din diverse motive: multe grădinițe schimbate, toată grupa lui merge la școală urmând ca el să schimbe iar educatoarea și tot așa.

În primul rând, mi-am înfruntat eu teama: mi-am spus că indiferent ce se întâmplă, trebuie să o iau ca un fapt, nu ca un final de drum. Apoi, mi-am pus întrebarea: am încredere că va trece examinarea? DA. Atunci, va trece! Și dacă, prin absurd, nu o va trece, se va schimba ceva pentru mine? NU. Atunci, va trece!

Apoi, mi-am amintit, din nou, de cele spuse de Oana.

Copilul trebuie să-și imagineze cum arată succesul.

Și am început să-i spun cum va fi la școală, că va avea uniformă galbenă, am mers împreună și am vizitat-o, că va învăța lucruri noi. De asemenea, l-a ajutat mult cantonamentul de fotbal din iarnă datorită colegilor lui care sunt toți la școală.

După testare, în drum spre ieșire mi-a spus fericit:

– Ai văzut că știu? Acuma, merg la școală!

Deci, raportarea a fost tot la mine, ca părinte: EU dacă am văzut și apoi că EL știe.

Nu știu cum ar fi fost dacă nu aș fi auzit-o acum un an pe Oana Moraru vorbind despre succesul la copii.

Știu sigur însă, că în 20 de minute în care ea a vorbit, am învățat cât poate nu aș fi reușit să citesc în multe nopți adunate.

Pe 25 și 26 martie au loc 2 evenimente cu Oana Moraru.

Pe 25 martie va fi conferința despre Copiii între 6-12 ani, anii formativi, în care se va discuta despre relația copilului școală – familie.

Pe 26 martie va fi conferința despre Copii între 0-6 ani, anii de grație, în care se va discuta despre cei mai importanți ani în dezvoltarea copiilor, fundamentul unui viitor adult de succes.

Fiecare conferință durează aproximativ 8 ore,  9.30-17.00, cu pauze de cafea și prânz și va avea loc la Hotel Radisson Blu.

Costul este de 420 lei/ eveniment.

Însă, primii 10 doritori să participe la unul dintre cele două evenimente sau la ambele le pot oferi 25% reducere și astfel, costul biletului va fi de 300 lei.

Pentru înscriere, aștept comentariu la acest articol cu numele și evenimentul la care doriți să participați.

Primul venit, primul servit.

De asemenea, mai există o reducere de grup, la 3 persoane înscrise primiți o invitație cadou pentru un cadru didactic. Mi se pare cel puțin interesant modul de a încuraja oamenii de profesie să participe la astfel de evenimente care clar, pot schimba abordări și principii în beneficiul tuturora.

Ne vedem acolo!

 

 

 

6 Comments

  • Alina (#)
    March 12th, 2017

    Buna. Si eu am ascultat-o pe Oana doar15-20 min la o inregistrare de la un eveniment si mi-a placut mult. Sunt Alina Nicolescu si as vrea sa particip la evenimentul de pe 26 martie, Anii de gratie 0-6 ani. Multumim mult Dina!

    • Dina (#)
      March 12th, 2017

      Buna, Alina. Iti confirm participarea si iti voi trimite in curand un email cu detaliile. Ne vedem acolo.
      Cu mare drag.

  • Ancuta (#)
    March 13th, 2017

    Buna, Dina! Am participat deja la conferinta Copiii intre 0 – 6 ani, Anii de gratie si doresc sa particip si la conferinta Copiii intre 6 – 12 ani, anii formativi. Iti multumesc si-astept detalii!

    • Dina (#)
      March 13th, 2017

      Buna, Ancuta. Sigur, mi-am notat datele tale, voi trimite un email zilele acestea cu detalii. Multumesc si eu.

  • Ina (#)
    March 20th, 2017

    Fiica mea a dat testarea anul trecut. In timpul testarii avea 4 ani si 8 luni. Sotul meu a tinut mortis sa mearga on clasa 0. Eu nu am fost de acord cu asta, insa am fost de acord sa dea testul. In final nu a mers la scoala. Povestesc asta pentru a arata contextul in care a dat testarea. Cu toate acestea, am sustinut-o in efortul ei pentru a trece evaluarea. Nu am repetat nimic, nici culori, nici pozitionari, nici anotimpuri, nici zilele saptamanii, etc. I-am spus doar ca in urmatoarea zi va fi o testare pe care o dau doar copiii destepti, ca eu sunt convinsa ca ea va lua testarea pentru ca e desteapta si doar copiii destepti dau testarea, ca eu am incredere maxima in ea si ca orice va fi intrebata ea va sti sa raspunda. I-am mai spus ca i se vor pune intrebari despre divere lucruri, asa cum o fac eu sau educatoarea si ea sa raspunda asa cum crede ea ca e mai bine exact cum mi-ar da mie sau educatoatei raspunsul. Ca este nevoie ca in seara aceea sa doarma bine si sa fie odihnita pentru ca a doua zi sa aiba putere sa treaca testul. Si indiferent de rezultat ea pentru mine e cel mai destept copil din lume si o iubesc la maxim. Rezultatul? La 4 ani si 8 luni a luat testul fara cel mai mic efort. I-am spus ca sunt foarte mandra de rezultatul pe care l-a obtinut si ca eu stiam ca asa va fi, dar ca orice rezultat ar fi fost, pentru mine ea este cea mai desteapta. Si asa si este.

    • Dina (#)
      March 20th, 2017

      Fix asa mi-ar fi placut sa fac si eu. Sincer! M-am trezit la un moment dat ca repet anotimpurile alea aiurea-n tramvai ca oricum cu testarea luata sau nu, tot copilul meu minunat ramane. Uite-asa mi se intuneca judecata… Felicitari!Eu o iau ca pe o lectie. Multumesc!

Comment!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *